inspecta

română

Etimologie

Din franceză inspecter < latină inspectare.

Pronunție

• AFI: /in.spek'ta/

Verb

Conjugarea verbului inspecta
Infinitiv	a inspecta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	inspectez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să inspecteze
Participiu	inspectat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a controla, a verifica activitatea unei persoane, a unei instituții etc. pe baza unei însărcinări speciale; (p.ext.) a examina, a cerceta amănunțit și cu atenție ceva.

Cuvinte derivate

• inspectare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• spinteca

Referințe

• DEX '98 via DEX online