ireverență

română

Etimologie

Din franceză irrévérence.

Pronunție

• AFI: /i.re.ve'ren.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului ireverență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ireverență	ireverențe
Articulat	ireverența	ireverențele
Genitiv-Dativ	ireverenței	ireverențelor
Vocativ	ireverență	ireverențelor

1. lipsă de respect, necuviință; nereverență.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online