jacă

română

Etimologie

Din maghiară zsák.

Pronunție

• AFI: /'ʒa.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului jacă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	jacă	jăci
Articulat	jaca	jăcile
Genitiv-Dativ	jacăi	jăcilor
Vocativ	jacă	jăcilor

1. (reg.) sac, traistă, săculeț de pânză rară, în care se pune (la scurs) cașul, urda sau brânza de vacă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online