scurs

română

Din verbul a (se) scurge.

Declinarea substantivului scurs
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scurs	scursuri
Articulat	scursul	scursurile
Genitiv-Dativ	scursului	scursurilor
Vocativ	'	'

Declinarea substantivului scurs
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scurs	scurși
Articulat	scursul	scurșii
Genitiv-Dativ	scursului	scurșilor
Vocativ	'	'

Declinarea adjectivului scurs
	Singular	Plural
Masculin	scurs	scurși
Feminin	scursă	scurse
Neutru	scurs	scurse

(despre lichide) care a curs (fără întrerupere), prelingându-se, de obicei în cantități mici (până la ultima picătură).
(înv. și reg.; despre recipiente) din care a curs tot conținutul (lichid).
(despre ochi) spart și împrăștiat din orbită.
(rar; la m.pl.; despre ochi) plânși.
(rar; la m.pl.; despre ochi) obosiți.
(p.ext.; rar; la m.pl.; despre ochi) inexpresiv.
din care a fost separată partea lichidă de cea solidă prin stoarcere, strecurare, etc.
(reg.; despre sosuri; p.ext.; despre mâncăruri) scăzut.
(rar; despre terenuri acoperite cu apă) asanat.
(fig.; despre timp sau despre unități de timp sau; p.ext.; despre viață, existență, etc.) trecut (unul după altul).

Din scurge.