jeu
Vezi și : jeù, je'u |
(français)
Etimologie
Din franceză veche geu, gieu, giu < latină iocus, jocus („glumă; joc”).
Înrudit cu catalană joc, italiană gioco, giuoco, occitană jòc, portugheză jogo, română joc și spaniolă juego.
Pronunție
Substantiv
jeu m., jeux pl.
- joc
- (p.ext.) joacă
- Le jeu fait partie de l'univers de l'enfant.
- (la teatru) piesă
- (spec.) trusă
- (la jocuri de cărți) mână
- Il a vu ton jeu.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Paronime
Locuțiuni
locuțiuni
Expresii
- bon jeu bon argent
- c'est pas du jeu
- c'est un jeu d'enfants
- jeu de main, jeu de vilain
- le jeu n'en vaut pas la chandelle
- les jeux sont faits
- malheureux en amour, heureux au jeu