laurier

franceză

(français)

Etimologie

Din franceza veche lorier < lor. Alternativ din latină laurarius < laurus.

Pronunție

• AFI: /lɔ.ʁje/
• AFI: /lo.ʁje/

Substantiv

laurier m., lauriers pl.

1. laur, dafin

   Chez les anciens, le laurier était consacré à Apollon.

2. (gastronomie) frunzele laurului, foi de dafin
3. (fig.) dafini, foi de dafin, glorie, succes

Cuvinte compuse

• laurier au lait
• laurier-cerise
• laurier noble
• laurier-rose
• laurier sauce
• laurier-tarte
• laurier-tin

Cuvinte apropiate

• lauré
• lauréat
• lauréole
• laurine

Expresii

• cueillir des lauriers
• moissonner des lauriers
• ramasser des lauriers
• s'endormir sur ses lauriers
• se reposer sur ses lauriers

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionnaire

---

neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Probabil din franceză laurier.

Pronunție

•  Audio^fișier

Substantiv

Declinarea substantivului laurier
m.	Singular	Plural
Substantiv	laurier	laurieren
Diminutiv	'	'

1. laur, dafin
2. (gastronomie) frunzele laurului, foi de dafin

Cuvinte derivate

• laurierkrans

Cuvinte apropiate

• laurierkers
• lauweren