licenția
Etimologie
Din franceză licencier (după licență). Confer italiană licenziare.
Pronunție
- AFI: /li.ʧen.ʦi'a/
Verb
Conjugarea verbului licenția | |
Infinitiv | a licenția |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
licențiez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să licențieze |
Participiu | licențiat |
Conjugare | I |
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a concedia pe cineva din seviciu