lustruit
Etimologie
Din a lustrui.
Pronunție
Substantiv
Etimologie
Din a lustrui.
Pronunție
Adjectiv
Declinarea adjectivului lustruit | ||
Singular | Plural | |
Masculin | lustruit | lustruiți |
Feminin | lustruită | lustruite |
Neutru | lustruit | lustruite |
- cu lustru; lucios.
- (fig.) (peior.) cu o spoială sau o strălucire aparentă; meșteșugit, căutat, artificial.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online