mârâit
română
Etimologie
Din a mârâi.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului mârâit | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mârâit | mârâite |
Articulat | mârâitul | mârâitele |
Genitiv-Dativ | mârâitului | mârâitelor |
Vocativ | mârâitule | mârâitelor |
- faptul de a mârâi; (în special) sunete specifice scoase de câinii ațâțați, nemulțumiți; mârâială, mârâitură.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online