médecin
(français)
Etimologie
Din latină medicinus. Alternativ, derivat regresiv dintr-un *médeciner. Înlocuise franceză veche mire, mege, meide, meie, etc., care provin din latină medicus („medic”).
Pronunție
- AFI: /med.sɛ̃/, /mɛd.sɛ̃/
Substantiv
médecin m., médecins pl.
- (med.) medic, doctor
- (p.ext.) doctorie, remediu, soluție
- Le régime et l'exercice sont d'excellents médecins.
- (p.ext.) vindecător
- Le temps est un grand médecin.
Sinonime
- 2: remède
- 3: guérisseur
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse