maidan

română

Etimologie

Din turcă meydan, maydan.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului maidan
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	maidan	maidane
Articulat	maidanul	maidanele
Genitiv-Dativ	maidanului	maidanelor
Vocativ	maidanule	maidanelor

1. teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localități.

Expresii

• (pop.) A scoate (sau a ieși) la maidan = a scoate sau a ieși la vedere; a (se) arăta, a (se) face cunoscut
• A bate maidanul (sau maidanele) = a-și pierde vremea hoinărind sau jucându-se; a hoinări, a vagabonda

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• damnai

Referințe

• DEX '98 via DEX online