maimuțăreală
română
Etimologie
Din a maimuțări + sufixul -eală.
Pronunție
- AFI: /ma.i.mu.ʦəˈre̯a.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului maimuțăreală | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | maimuțăreală | maimuțăreli |
| Articulat | maimuțăreala | maimuțărelile |
| Genitiv-Dativ | maimuțărelii | maimuțărelilor |
| Vocativ | maimuțăreală | maimuțărelilor |
- faptul de a (se) maimuțări; imitație.
- gest sau atitudine afectată, grimasă, schimonoseală, maimuțărie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online