marasm
Etimologie
Din franceză marasme < neogreacă μαρασμός (marasmós).
Pronunție
- AFI: /ma'rasm/
Substantiv
Declinarea substantivului marasm | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | marasm | invariabil |
Articulat | marasmul | invariabil |
Genitiv-Dativ | marasmului | invariabil |
Vocativ | ' | ' |
- stare de slăbire extremă a organismului.
- stare de epuizare morală și spirituală.
Sinonime
- 1-2: demoralizare, depresiune, deprimare, descurajare, epuizare, extenuare, istoveală, istovire, secătuire, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, vlăguire
Traduceri
stare de epuizare morală, spirituală și fizică