marten
Vezi și : Marten, Mårten |
(English)
Etimologie
Din engleza medie martren, martryn, care provine din anglo-normandă martrine („blană de jder”) < neerlandeza veche *marþrin („făcut din blană de jder”), din *marþra („jder”) (confer neerlandeză marter).
Provine din proto-germanică *marþuz (confer germana de jos Mort, friziană (de vest) murd și engleza veche mearþ), în mod original însemna „nuntă”. Vedeți și marry.
Pentru dezvoltarea înțelesului, confer italiană donnola („nevăstuică”), din donna („doamnă”) și neogreacă νυφίτσα (nyfítsa, „nevăstuică”), din νύφη (nýfi, „mireasă”).
Pronunție
- AFI: /ˈmɑrtn/
Substantiv
marten, pl. martens
- (zool.) jder
Cuvinte compuse
- American marten
- beech marten
- Japanese marten
- nilgiri marten
- pine marten
- stone marten
- yellow-throated marten
Omofone
Vezi și
Etimologie
Confer martin.
Substantiv
- formă învechită pentru martin.