megalomanie

română

Etimologie

Din franceză mégalomanie < compus din greacă μέγα- (méga-, "mare") + μανία (manía, "manie").

Pronunție

• AFI: /me.ga.lo.ma'ni.e/

Substantiv

Declinarea substantivului megalomanie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	megalomanie	megalomanii
Articulat	megalomania	megalomaniile
Genitiv-Dativ	megalomaniei	megalomaniilor
Vocativ	'	'

1. faptul de a fi megaloman.
2. stare psihică patologică întâlnită în unele boli mintale și manifestată prin delir de grandoare, asociat cu delir de persecuție.

Sinonime

• 1: îngâmfare
• 2: manie

Cuvinte derivate

• megaloman

Cuvinte apropiate

• grandomanie
• maniac
• manie

Traduceri

faptul de a fi megaloman

cehă: velikášství (čeština) n. daneză: storhedsvanvid (dansk) n., megalomani (dansk) c. engleză: megalomania (English) esperanto: megalomanio (Esperanto) finlandeză: suuruudenhulluus (suomi), megalomania (suomi) franceză: mégalomanie (français) f. germană: Größenwahn (Deutsch) m., Gigantomanie (Deutsch) f. (livr.) greacă: μεγαλομανία (Ελληνικά) (megalomanía) f. interlingua: megalomania (interlingua)

islandeză: mikilmennskubrjálæði (íslenska) n. italiană: megalomania (italiano) f. maghiară: nagyzási hóbort (magyar) neerlandeză: grootheidswaanzin (Nederlands) m., megalomanie (Nederlands) f. norvegiană: stormannsgalskap (norsk) m. poloneză: megalomania (polski), poczucie wyższości (polski) rusă: мания величия (русский) (manija veličija) f. suedeză: storhetsvansinne (svenska) n. turcă: megalomani (Türkçe)

Referințe

• DEX online