(English)

Etimologie

Din anglo-normandă meschevous < franceza veche meschever.

Pronunție

  • AFI: /'mɪstʃəvəs/


Adjectiv

mischievous (comp. more mischievous, sup. most mischievous)

  1. dăunător, vătămător, rău
  2. răutăcios, răuvoitor, neastâmpărat, obraznic
    Matthew had a twin brother called Edward, who was always mischievous and badly behaved.

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe