română

Variante

Etimologie

Din franceză nautile < latină nautilus.

Pronunție

  • AFI: /na.u'til/


Substantiv


Declinarea substantivului
nautil
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nautil nautili
Articulat nautilul nautilii
Genitiv-Dativ nautilului nautililor
Vocativ nautilule nautililor
  1. gen de animale cefalopode cu cochilia externă spiralată; (spec.) moluscă din mările calde, cu corpul închis într-o scoică împărțită în mai multe compartimente (Nautilus pompilius).


Traduceri

Anagrame

Referințe