necesita
Etimologie
Din franceză nécessiter. Confer italiană necessitare.
Pronunție
- AFI: /ne.ʧe.siˈta/
Verb
Conjugarea verbului necesita | |
Infinitiv | a necesita |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(pers. 3) necesită |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să necesite |
Participiu | necesitat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a cere (în mod imperios), a reclama (ceva necesar), a pretinde, a impune.
- Problema necesită o analiză specială.
- Această acțiune necesită multe eforturi.
- Inteligența necesită reflecție.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a cere; a pretinde
|
|