neființă

română

Declinarea substantivului neființă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	neființă	invariabil
Articulat	neființa	invariabil
Genitiv-Dativ	neființei	invariabil
Vocativ	neființă	invariabil

(poetic) faptul de a nu exista, de a nu fi; inexistență; stare a ceea ce nu există; (p.ext.) neant.
(înv.) absență, lipsă dintr-un anumit loc (a unei persoane).