Etimologie

Din slavă obrŭšije („înălțime, parte superioară”).

Pronunție

  • AFI: /o'bɨr.ʃi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
obârșie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ obârșie obârșii
Articulat obârșia obârșiile
Genitiv-Dativ obârșiei obârșiilor
Vocativ ' '
  1. punct de plecare; punct inițial; origine.
  2. apartenență socială sau etnică; matcă; ascendență; proveniență; origine.
  3. loc de naștere; baștină.
  4. loc de unde pornește albia unei ape curgătoare; izvor.


Traduceri