ocarină

română

Etimologie

Din italiană, franceză ocarina.

Pronunție

• AFI: /o.ka'ri.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului ocarină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ocarină	ocarine
Articulat	ocarina	ocarinele
Genitiv-Dativ	ocarinei	ocarinelor
Vocativ	ocarină	ocarinelor

1. instrument muzical popular de suflat, de dimensiuni mici, din argilă arsă, în formă ovală și cu mai multe găuri, care emite sunete asemănătoare cu cele ale fluierului.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ancorai

Referințe

• DEX '98 via DEX online