Variante

Etimologie

Din latină oratio, orationis.

Pronunție

  • AFI: /o'ra.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
orație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ orație orații
Articulat orația orațiile
Genitiv-Dativ orației orațiilor
Vocativ orație orațiilor
  1. (pop.) urare în versuri pe care colăcarii o adresează mirilor la nuntă; conăcărie.
  2. (livr.; înv.) felicitare, urare; (p.ext.) cuvântare, discurs (rostit la anumite ceremonii sau ocazii).
  3. (înv.) oratoriu.


Traduceri

Anagrame

Referințe