păcură
română
Etimologie
Din latină picula.
Pronunție
- AFI: /ˈpə.ku.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului păcură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | păcură | invariabil |
| Articulat | păcura | invariabil |
| Genitiv-Dativ | păcurii | invariabil |
| Vocativ | păcură | invariabil |
- lichid vâscos, negru sau brun-închis, rămas de la distilarea țițeiului, care se folosește drept combustibil și ca materie primă la fabricarea motorinei grele, a uleiurilor minerale, a asfaltului și a altor produse; țiței brut.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online