pătrime

română

Din patru + sufixul -ime.

Declinarea substantivului pătrime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pătrime	pătrimi
Articulat	pătrimea	pătrimile
Genitiv-Dativ	pătrimii	pătrimilor
Vocativ	pătrime	pătrimilor

a patra parte dintr-un întreg împărțit în părți egale; sfert.
(spec.) (muz.) a patra parte dintr-o notă întreagă; (p.ext.) notă care are valoarea unui sfert dintr-o notă întreagă.