parașută

română

Etimologie

Din franceză parachute.

Pronunție

• AFI: /pa.ra'ʃu.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului parașută
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	parașută	parașute
Articulat	parașuta	parașutele
Genitiv-Dativ	parașutei	parașutelor
Vocativ	parașută	parașutelor

1. dispozitiv în formă de umbrelă sau de dreptunghi, cu suprafață mare, folosit pentru reducerea vitezei de cădere a unui corp lansat de la înălțime, de obicei dintr-un avion în zbor.

Cuvinte compuse

• parașută luminoasă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online