pilaf
Etimologie
Din turcă pilav < persană پلاو (pilāv). Confer franceză pilaf, neogreacă πιλάφι (piláfi).
Pronunție
- AFI: /pi'laf/
Substantiv
Declinarea substantivului pilaf | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | pilaf | pilafuri |
Articulat | pilaful | pilafurile |
Genitiv-Dativ | pilafului | pilafurilor |
Vocativ | ' | ' |
- mâncare de orez (sau arpacaș), gătită de obicei cu carne (de pasăre) sau cu legume, ciuperci etc.
- Pilaf de pasăre.
Sinonime
- (reg.) plachie
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Expresii
- (fam.) A face (pe cineva) pilaf = a) a bate (pe cineva) foarte tare; a nimici; b) a uimi peste măsură, a ului
- (vulg. – despre bărbați) A-i da (cuiva) pilaf = a avea contact sexual cu o femeie
Traduceri
orez fiert cu unt, mâncare orientală
|
|