plică

română

Etimologie

Din latină plica.

Pronunție

• AFI: /'pli.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului plică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	plică	plice
Articulat	plica	plicele
Genitiv-Dativ	plicei	plicelor
Vocativ	plică	plicelor

1. cută a pielii sau a mucoaselor pereților anatomici.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• clipa
• calpi
• aplic
• placi

Referințe

• DEX '98 via DEX online