română

Etimologie

Din latină polaris, italiană polare, franceză polaire.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
polar
Singular Plural
Masculin polar polari
Feminin polară polare
Neutru polar polare
  1. privitor la cei doi poli ai Pământului, de la poli, caracteristic polilor; din regiunea sau din zona polilor.
  2. privitor la polii unui magnet sau ai unei pile electrice.
  3. referitor la un corp sau la un mediu care prezintă polaritate.
  4. (fil.) care se află într-un raport de polaritate, care prezintă polaritate.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe