posomorî

română

Etimologie necunoscută.

Conjugarea verbului posomorî
Infinitiv	a posomorî
Indicativ prezent pers. 1 sg.	posomorăsc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să posomorască
Participiu	posomorât
Conjugare	IV

(v.refl.) (despre oameni sau despre fața, privirea lor) a se întuneca, a se întrista.
Vestea l-a posomorât.
(v.refl.) a lua o înfățișare severă; a se încrunta.
(v.refl.) (fig.) (despre cer) a se acoperi cu nori; (p.ext.) (despre timp) a deveni neguros, întunecat, închis, ploios.
(v.tranz.) a da o notă de tristețe; a înnegura.