română

Etimologie

Din verbul a (se) întuneca.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tu.neˈkat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
întunecat
Singular Plural
Masculin întunecat întunecați
Feminin întunecată întunecate
Neutru întunecat întunecate
  1. întunecos.
  2. (fig.) posac, trist, sumbru.
  3. (despre culori, p. ext. despre lucruri colorate) care are o nuanță închisă.
    Haină de nuanță întunecată.
  4. (fig.) care este lipsit de limpezime; greu de înțeles; confuz.
  5. (fig.) care nu știe carte; analfabet.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din întuneca.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru întuneca.

Referințe