română

Etimologie

Din a (se) prăfui.

Pronunție

  • AFI: /prə.fu'it/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
prăfuit
Singular Plural
Masculin prăfuit prăfuiți
Feminin prăfuită prăfuite
Neutru prăfuit prăfuite
  1. plin de praf, acoperit de praf, cu mult praf; prăfos, prăfuros.
  2. (fig.) vechi, perimat, uitat; (p.ext.) răsuflat, banal.
  3. care a fost transformat în praf, redus la starea de praf, pulbere.


Traduceri

Referințe