pralină

Praline

română

Etimologie

Din franceză praline.

Pronunție

• AFI: /pra'li.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului pralină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pralină	praline
Articulat	pralina	pralinele
Genitiv-Dativ	pralinei	pralinelor
Vocativ	'	'

1. bomboană cu miez de migdală sau de nucă și cu înveliș de ciocolată.

Vezi și

• bomboană

Traduceri

bomboană cu miez de migdală sau de nucă și cu înveliș de ciocolată

bască: praline (euskara) croată: praline (hrvatski) daneză: konfekt (dansk) c. engleză: praline (English) esperanto: pralino (Esperanto) finlandeză: praliini (suomi) franceză: praline (français) f. germană: Praline (Deutsch) f. greacă: πραλίνα (Ελληνικά) (pralína) f. indoneziană: praline (Bahasa Indonesia)

italiană: pralina (italiano) f. neerlandeză: praline (Nederlands) poloneză: praliny (polski), pralinki (polski) portugheză: pralina (português) f. rusă: пралине (русский) (praline) spaniolă: praline (español) f. suedeză: pralin (svenska) c., chokladpralin (svenska) c. turcă: pralin (Türkçe) ucraineană: праліне (українська) (praline)

Referințe

• DEX online