pretendent

română

Etimologie

Din franceză prétendant.

Pronunție

• AFI: /pre.ten'dent/

Substantiv

Declinarea substantivului pretendent
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pretendent	pretendenți
Articulat	pretendentul	pretendenții
Genitiv-Dativ	pretendentului	pretendenților
Vocativ	pretendentule	pretendenților

1. persoană care tinde, aspiră să ajungă la ceva, care cere, pretinde ceva.
2. bărbat care cere sau are intenția să ceară în căsătorie o femeie.

Cuvinte derivate

• pretendentă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online