prevaricațiune

română

Etimologie

Din franceză prévarication < latină praevaricatio, praevaricationis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului prevaricațiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prevaricațiune	prevaricațiuni
Articulat	prevaricațiunea	prevaricațiunile
Genitiv-Dativ	prevaricațiunii	prevaricațiunilor
Vocativ	prevaricațiune	prevaricațiunilor

1. (livr.) abatere de la îndatoririle de serviciu; abuz, delict comis de un funcționar aflat în exercițiul funcțiunii.
2. trădare a cauzei, a intereselor cuiva.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online