pricinuitor

română

Etimologie

Din a pricinui + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /pri.ʧi.nu.iˈtor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului pricinuitor
	Singular	Plural
Masculin	pricinuitor	pricinuitori
Feminin	pricinuitoare	pricinuitoare
Neutru	pricinuitor	pricinuitoare

1. care produce, provoacă, prilejuiește, dă naștere la ceva.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului pricinuitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pricinuitor	pricinuitori
Articulat	pricinuitorul	pricinuitorii
Genitiv-Dativ	pricinuitorului	pricinuitorilor
Vocativ	pricinuitorule	pricinuitorilor

1. (înv.) persoană care face, inițiază, produce ceva.

Cuvinte derivate

• pricinuitoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online