propti

română

Etimologie

Din slavă (veche) podŭprĕti.

Pronunție

• AFI: /prop'ti/

Verb

Conjugarea verbului propti
Infinitiv	a propti
Indicativ prezent pers. 1 sg.	proptesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să proptească
Participiu	proptit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a pune o proptea (sau mai multe) unui gard, unui zid etc.; a sprijini ceva cu o proptea.
2. (v.tranz. și refl.) a (se) rezema de ceva.
3. (v.refl.) a se sprijini de ceva în vederea unui efort.

Cuvinte derivate

• propteală
• proptire
• proptitor
• proptă

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• poprit

Referințe

• DEX '98 via DEX online