proptea

română

Etimologie

Din propteală (derivat regresiv).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului proptea
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	proptea	proptele
Articulat	propteaua	proptelele
Genitiv-Dativ	proptelei	proptelelor
Vocativ	proptea	proptelelor

1. lemn, stâlp, par, bară, scândură etc. cu care se sprijină un gard, un zid, un pom etc.; proptă.
2. (fig.) sprijin, protecție (nemeritată); (p.ext.) persoană care dă cuiva un sprijin (nemeritat).

Expresii

• (pop.) Propteaua gardului = persoană leneșă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online