prouver
(français)
Etimologie
Din franceză veche prover < latină probāre, forma de infinitiv prezent activ pentru probō („a aproba; a proba”).
Înrudit cu catalană provar, italiană provare, occitană provar, portugheză provar, română proba și spaniolă probar.
Pronunție
Verb
prouver
- (v.tranz.) a proba, a dovedi, a arăta
- Les premiers principes ne se prouvent pas, ils se supposent.
- Le crime a été suffisamment prouvé.
- (p.ext.) a demonstra, a pune în evidență
Sinonime
Antonime
- 1: réfuter
Cuvinte derivate
cuvinte derivate