psihologie
Etimologie
Din franceză psychologie, care provine din latină psychologia < greacă antică ψυχή (suchē, "suflet") + -λογία (-logia, "studiu").
Pronunție
- AFI: /psi.ho.lo'ʤi.e/
Substantiv
Declinarea substantivului psihologie | ||
' | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | psihologie | - |
Articulat | psihologia | - |
Genitiv-Dativ | psihologiei | - |
Vocativ | ' | ' |
- știință care se ocupă cu studiul proceselor și al particularităților psihice.
- totalitatea fenomenelor psihice care caracterizează un individ sau o colectivitate.
- totalitatea proceselor psihice care condiționează o activitate.
Sinonime
- 2: mentalitate
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- psihologia artei
- psihologia limbajului
- psihologia lingvistică
- psihologie abisală
- psihologie animală
- psihologie fiziologică
- psihologie socială
Traduceri
știință care are ca obiect studierea activității psihice a omului