pufăit

română

Etimologie

Din a pufăi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului pufăit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pufăit	invariabil
Articulat	pufăitul	invariabil
Genitiv-Dativ	pufăitului	invariabil
Vocativ	pufăitule	invariabil

1. faptul de a pufăi; pufăială, pufăitură.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• făptui

Referințe

• DEX '98 via DEX online