răsuflător

română

Etimologie

Din a răsufla + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /rə.su.flə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
răsuflător
Singular Plural
Masculin răsuflător răsuflători
Feminin răsuflătoare răsuflătoare
Neutru răsuflător răsuflătoare
  1. (rar) care înlesnește respirația.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
răsuflător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ răsuflător răsuflătoare
Articulat răsuflătorul răsuflătoarele
Genitiv-Dativ răsuflătorului răsuflătoarelor
Vocativ răsuflătorule răsuflătoarelor
  1. tub de evacuare a gazelor de ardere dintr-un motor cu ardere internă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe