Etimologie

Din italiană rastello, germană Rastel.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
rastel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rastel rasteluri
Articulat rastelul rastelurile
Genitiv-Dativ rastelului rastelurilor
Vocativ rastelule rastelurilor
  1. suport compartimentat, făcut din bare de lemn sau de metal, pentru păstrarea armelor, a schiurilor, a bicicletelor etc.
  2. subansamblu al unor mașini de filat și al mașinilor de răsucit firele textile având rolul de a susține materialul cu care sunt alimentate aceste mașini.


Traduceri

Anagrame

Referințe