înturna

română

Din în + a turna.

Conjugarea verbului (se) înturna
Infinitiv	a (se) înturna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) întorn
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) întoarne
Participiu	înturnat
Conjugare	I

(v.refl. tranz.) (reg.) a veni sau a face pe cineva să vină înapoi; a (se) înapoia, a (se) întoarce.
(v.tranz.) (despre o stare afectivă sau maladivă) a cuprinde pe cineva din nou.
(v.refl. tranz.) a (se) îndrepta în altă direcție.
(v.refl. tranz.) a (se) întoarce de pe o parte pe alta; a (se) învârti, a (se) suci.