restituție

română

Etimologie

Din franceză restitution.

Pronunție

• AFI: /res.ti'tu.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului restituție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	restituție	restituții
Articulat	restituția	restituțiile
Genitiv-Dativ	restituției	restituțiilor
Vocativ	restituție	restituțiilor

1. restituire.
2. (spec.) restituire de către un stat beligerant către alt stat beligerant a unor bunuri aparținând acestuia din urmă, pe care primul stat și le-a însușit și le-a transportat fără drept pe teritoriul său.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online