română

Etimologie

Din retoric.

Pronunție

  • AFI: /re.to'rism/


Substantiv


Declinarea substantivului
retorism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ retorism invariabil
Articulat retorismul invariabil
Genitiv-Dativ retorismului invariabil
Vocativ retorismule invariabil
  1. abuz de figuri și de elemente retorice, elocvență emfatică, vorbărie pompoasă, lipsită de conținut.


Traduceri

Referințe