rezervatar

română

Etimologie

Din franceză réservataire.

Pronunție

• AFI: /re.zer.va'tar/

Adjectiv

Declinarea adjectivului rezervatar
	Singular	Plural
Masculin	rezervatar	rezervatari
Feminin	rezervatară	rezervatare
Neutru	rezervatar	rezervatare

1. care se bucură de rezervă succesorală.
2. care formulează o rezervă la încheierea unui tratat.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului rezervatar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rezervatar	rezervatari
Articulat	rezervatarul	rezervatarii
Genitiv-Dativ	rezervatarului	rezervatarilor
Vocativ	rezervatarule	rezervatarilor

1. moștenitor care se bucură de rezervă succesorală.

Cuvinte derivate

• rezervatară

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului rezervatar
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rezervatar	rezervatare
Articulat	rezervatarul	rezervatarele
Genitiv-Dativ	rezervatarului	rezervatarelor
Vocativ	rezervatarule	rezervatarelor

1. stat care formulează o rezervă la încheierea unui tratat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online