riccio

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină ericius.

Pronunție

• AFI: /ri.ˈt.ʧɔ/

Substantiv

riccio m., ricci pl.

1. (despre păr) buclă, cârlionț, creț
2. (la vioară) partea instrumentului în forma de spirală
3. arici
4. coaja castanei
5. arici de mare

Sinonime

• 5: riccio di mare

Adjectiv

Declinarea adjectivului riccio
	Singular	Plural
Masculin	riccio	ricci
Feminin	riccia	ricce

1. (despre păr) ondulat, buclat, inelat, creț