rivaliza
Etimologie
Din franceză rivaliser.
Pronunție
- AFI: /ri.va.liˈza/
Verb
Conjugarea verbului rivaliza | |
Infinitiv | a rivaliza |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
rivalizez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să rivalizeze |
Participiu | rivalizat |
Conjugare | I |
- (v.intranz.) a se sili să ajungă sau să întreacă pe cineva în ce privește talentul, meritul, puterea etc.; a concura.
- A rivaliza cu cineva.
- a sta alături de..., a egala; a sta pe aceeași treaptă.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a lupta pentru întâietate într-un domeniu
|
|