treaptă
Etimologie
Din latină trajecta.
Pronunție
- AFI: /'tre̯ap.tə/
Substantiv
Declinarea substantivului treaptă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | treaptă | trepte |
Articulat | treapta | treptele |
Genitiv-Dativ | treptei | treptelor |
Vocativ | treaptă | treptelor |
- fiecare dintre suprafețele orizontale, cu lățime relativ mică, situate la diverse înălțimi, la distanțe egale, care alcătuiesc o scară.
- fiecare dintre barele (de lemn sau de fier) așezate transversal, la distanțe egale, între două bare verticale, alcătuind o scară; fuscel.
- (fig.) grad, nivel; etapă, fază.
- (și în sintagma examen de treaptă) examen de admitere în clasa a IX-a de liceu.
- rang, poziție, situație.
- (fig.) categorie socială; pătură.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online