Etimologie

Din român + sufixul -iza.

Pronunție

  • AFI: /ro.mɨ.ni'za/


Verb


Conjugarea verbului
româniza
Infinitiv a româniza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
românizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să românizeze
Participiu românizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a da unui cuvânt sau unei expresii străine introduse în limba română o formă potrivită cu normele, cu structura acestei limbi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe